Cand?

   Mereu m-am intrebat cand se dovedeste cineva ca fiind un prieten adevarat. Momentul acela este unul dificil, in care tu marturisesti o greseala enorma a vietii, o minciuna, un pacat de neiertat. Insa exista si clipe de neuitat, marunte, care te fac sa-ti reconsideri scara de valori despre oameni. Oamenii au nevoie sa fie prieteni. Si asta cred ca din nevoia de a avea prieteni. E o conditionare reciproca destul de ciudata. Din moment ce esti prieten, e clar ca ai prieteni. Apare insa o intrebare majora: este justificata tradarea prietenilor, in cazul in care ai omorat un om, de exemplu? Il vom mai considera pe el, cel care ne-a turnat, ca fiind prieten de nadejde? Unde anume se opreste sacrificiul si unde incepe datoria civica? Avem responsabilitati mai mari fata de societate sau fata de cel de langa noi? E o intrebare dificila, iar eu nu stiu ce sa raspund, nu stiu ce as face in aceasta situatie. Ceea ce conteaza cu adevarat e sa ne stim iubiti. Iubirea de prieten e una mai apropiata sufletului, caci e de o alta profunzime fata de iubirea fata de o femeie sau un barbat (ca fiind indragostit). Dar asta e o alta discutie, e despre valoarea prieteniei. O valoare de care nu ne putem dispensa. E un derivat al ideii de zoon politikon.